Se afișează postările cu eticheta Carcoteli. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta Carcoteli. Afișați toate postările
marți, 7 august 2012

Căldură mare, monşer

Doar ca să ţin eu minte, în data de 7 august 2012 am văzut cu ochii mei un termometru care să înregistreze atâta caniculă:


Una peste alta, poate e doar senzorul de vină. Dar 43 de grade cel iniţial tot cred că a fost.


Nu crede in miracole. Bazeaza-te pe ele.

luni, 7 mai 2012

Gratuitate de România

Deci numai în România se poate aşa ceva: gratuitate? mai gândeşte-te!


Deci poate n-ai înţeles cum funcţionează gratuitatea: "Ai 7 zile gratuit acces la un pachet limitat de produse! După confirmarea opţiunii de plată prin SMS a abonamentului Voyo (3 Euro + TVA), vei primi un mesaj cu codul de activare." 

Abonamentul lunar este, evident, 3 Euro + TVA. Deci ai 7 zile gratuite la preţ de 30.

 .........

What's wrong with you people?!



Nu crede in miracole. Bazeaza-te pe ele.
Digital Elf loves ya all

luni, 20 februarie 2012

Între timp, în România

Între timp, în România


sâmbătă, 4 februarie 2012

Cod roşu my ass

Cod roşu, portocaliu, galben. Ninsori, drumuri închise, nebunie. Atenţie şoferi, ger, polei, staţi acasă.

Eu cred că de fapt e doar o atragere a atenţiei publice de la problemele naţiunii. Şi mai cred că şi frigul şi ninsorile au fost controlate şi comandate ca şi flacăra violet.


Nu crede in miracole. Bazeaza-te pe ele.
Digital Elf loves ya all

duminică, 29 ianuarie 2012

România - mereu surprinzătoare

România cu românii ei nu încetează să mă uimească în fiecare zi. Ştim cu toţii mania românilor de a parca la mall   la scară. La intrare, toţi cu maşinile claie peste grămadă; la 30 de metri de intrare, parcarea goală.

E. Iarna se întâmplă un alt fenomen. Când ninge, nu se dă unul jos să cureţe zăpada de pe un loc de parcare, ci preferă să parcheze la 100 de metri de casă dar unde mai înainte altcineva a curăţat zăpada ca să poată ieşi.

Deci nu mereu avem timp să fim comozi, pentru că nesimţirea urlă mai tare.


  Nu crede in miracole. Bazeaza-te pe ele.
Digital Elf loves ya all

miercuri, 25 ianuarie 2012

Vă rog staţi acasă

Cei care nu aveţi experienţă cu şofatul iarna, cei care nu aveţi anvelope M+S, cei care nu vă degivraţi geamurile şi lăsaţi troienele pe capotă să-i împroşcaţi pe cei din spatele vostru cu valuri de zăpadă, cei care nu vă luaţi lopeţi la voi ca să puteţi ieşi dintre nămeţi, cei care nu puneţi frână de motor pe polei, cei care staţi în fundul celorlalţi pe viscol când trebuie mers prudent, cei care depăşiţi pe liniile îngheţate de tramvai, vă rog, vă implor, mâine dimineaţă staţi acasă. Sau luaţi metroul. Pe bune, nu e nici o supărare.


Nu crede in miracole. Bazeaza-te pe ele.
Digital Elf loves ya all

marți, 24 ianuarie 2012

Matematică aplicată pe trafic

Eram pe facebook. Unde vezi tot ce băşeşte gândeşte mintea fiecărui prieten. Unul pune muzică, unul vede o poză, altul un banc. Ajungi să citeşti şi băşinile gândurile prietenilor prietenilor.

Dar am dat peste o poză, cu care am solidarizat din start, cu care solidarizez încă şi de care nu o să mă dezic. "Hey buddy, You're an asshole, not a genius. Sincerely, Society - HIT SHARE... Let's make a point!". Cu o maşină care taie o coadă.

Am citit comment-urile. Mulţi pro, mulţi neutri, mulţi care recunoşteau că şi ei fac asta. Unii dintre ei motivau că trebuie să fii descurcăreţ în Bucureşti, ca să nu faci 2 ore până la destinaţie. Adică ceilalţi de la coadă sunt fraieri. Că vreun moş doarme la semafor. Că vreo blondă se fardează. Că un tânăr vorbeşte la telefon.

Prieteni buni. Nu aţi înţeles nimic. Câţi moşi aţi întâlnit să doarmă literalmente pe volan la semafor? Sau că femeile ratează startul că se fardează? Sincer, nu aţi. Poate o dată în viaţă, cine ştie. Dar nu zilnic, nu suficient de multe ori încât să vă justifice acest gest. Pe care îl faceţi zilnic.

Alţii dau exemplu Turcia. Păi cu Turcia ne comparăm? Ea este ţara-model? Nu Germania? Nu Suedia? De fapt, stupid me.

Prieteni. Afirmaţi că nu aveţi timp să staţi după ceilalţi la semafor. Dar eu de ce aş avea? Şi eu  mă grăbesc. Dar îmi respect banda, îmi respect traficul, îmi respect partenerii de trafic care şi ei trebuie să ajungă la timp.

Voi sunteţi lipsiţi de respect, nu descurcăreţi.

Textul zice foarte bine: eşti un nesimţit, nu un isteţ.

Temă pentru acasă:
Un semafor ţine 5 maşini. Ai în faţă o coadă de 7 maşini. Ţi se bagă în faţă 3. De câte ori stai la semafor?


Nu crede in miracole. Bazeaza-te pe ele.
Digital Elf loves ya all

luni, 23 ianuarie 2012

Şi când ei nu vor mai fi?

Nu sunt părtinitor. Nu ţin nici cu unii, nici cu alţii. Vreau arbitri neutri, din străinătate. Dar mă întreb obiectiv:

Şi când ei nu vor mai fi? Televiziunile asmuţite ca câinii hămesiţi, să muşte, să rupă, să latre, să sfârtece... când poate poporul îi va alege pe "ceilanţi"... televiziunile aceleaşi, ce vor face? Ce se va discuta în emisiunile lor politice, în lipsa "duşmanului"? Vor cânta osanale?


Nu crede in miracole. Bazeaza-te pe ele.
Digital Elf loves ya all

joi, 19 ianuarie 2012

Bătrânii, Smurdul şi pizza

3 chestii m-au uimit azi, în decurs de numai 1 oră.

Unde sau de ce se grăbesc bătrânii?
Stăteam şi eu la o coadă ca un bun contribuabil ce sunt, la o administraţie financiară. Cerberul cu o etichetă mare pe spate "SECURITY" mă atenţionează să nu depăşesc linia, ceea ce se şi întâmplă. Drept urmare, golul dintre linie şi ghişeu se umplu cât ai zice "să-mi fut una, uite şi la ăştia cum se bagă", de două vârstnice, fiecare în treaba ei. Nu zic nimic, ca fraierul. Eu ziceam că din bun simţ dar mi-a deschis cineva ochii că din cauză că-s fraier.
Unde se grăbesc bătrânii că servici n-au, cu cardul la companie nu dau, ciorba probabil au închis aragazul când au ieşit pe uşă, ziarul l-au luat de dimineaţă la 7 când ies contribuabilii către servici, cald în circa financiară era, la casierie la administraţia blocului deschide după 6, pensia mai nou intră pe card... deci unde sau de ce se grăbesc bătrânii?

M-am dus să iau ceva de mâncare, sleit de nervi fiind. În faţa magazinului lume adunată în jurul a ceva ce părea om căzut pe asfalt. Toţi se uitau dintr-o parte, cu un ochi la om şi cu celălalt la autobuz să nu vină şi să-l piardă. Omul nu părea beat, era curăţel, şi avea un mic tremurat cum c-ar fi bolnav. În naivitatea mea mă întreb mai mult cu gura deschisă, ca o curiozitate: o fi sunat careva salvarea? Instant am captat privirile mulţimii, în care se simţea o umbră de reproş: bine că dai tu idei, să ne strici distracţia. Totuşi, un om de bine sună. În 3 minute apare maşina roşie de Smurd. Am rămas tâmpit. Când ziceai că se completează formularul ăla să donez 2% la Smurd? În aprilie? Chapeau, Smurd!

Las mulţimea fană a tabloidelor şi mă aşez la coadă la Georgi. O ultimă felie de pizza mă aştepta. Eu îi făceam cu ochiul, ea cu bezele la mine. Cârnăciori, măslinuţe, sălămior, un picuţ de ardei, câţiva stropişori de checiap, o nebunie. Numai cine n-a încercat nu ştie cât de gustoasă e pizza de la Georgi. Când, o vârstnică care nu avea nici bani ficşi şi nici decizie ce să cumpere (mor pe ăştia de se bagă în faţă şi te freacă până se decid) a trecut prin mine ca prin Casper fantoma veselă ca să cumpere... ultima felie de pizza. Futu-i. Lăsaţi că eu mănânc mâine, până atunci daţi-mi 2 covrigi, că şi ăia sunt buni. Pizza lăsaţi-o doamnei, poate are cu ce s-o mestece, a fost promoţie la Profi la Corega.

Mă întorc la servici până nu mi se ocupă biroul de tineri sprinţari de 75 de ani.


Nu crede in miracole. Bazeaza-te pe ele.
Digital Elf loves ya all

miercuri, 18 ianuarie 2012

Puturos, caut menajeră

Răsfoind agale gazetele de dimineaţă în căutarea noului interesant, am dat peste un citat care mi-a blocat neuronii pentru câteva secunde bune în încercarea găsirii unei noime: în Libertatea scria:

Andreea Bănică: "Sunt mulţi puturoşi în ţara asta. Eu îmi caut menajeră de trei ani".

Cred că în contextul dat, ar fi fost corect astfel:

Andreea Bănică: "Suntem mulţi puturoşi în ţara asta. Eu îmi caut menajeră de trei ani".

Ai înţeles la ce mă refer? "Puturoşi"... "Îmi caut menajeră".... ? Adică eu nu fac.. dar nici alţii nu vor să vină să facă...?

Nu crede in miracole. Bazeaza-te pe ele.
Digital Elf loves ya all

luni, 16 ianuarie 2012

Protestul la români

După 2 zile de proteste paşnice, suporterii antrenaţi cu jandarmii şi-au pierdut răbdarea şi au venit să arate cum se face scandal.

În a patra zi, au apărut 10 suluri de hârtie igienică, un sicriu, o păsărică bătând fervent din aripioare şi tone de catrene.

Dacă mai durează încă 2 zile mă aştept să se instaleze în intersecţie tonetele de kurtos kolacs din Herăstrău, grătarele de mititei de la Romexpo şi din partea lui Vanghelie o scenă plină de artişti ai poporului, atât de populară cât şi de manele.

Uite să vezi tu.


Nu crede in miracole. Bazeaza-te pe ele.
Digital Elf loves ya all

luni, 2 ianuarie 2012

Zile libere 2012

Zile libere 2012:

- 1-2 ianuarie, Anul Nou (duminică şi luni);
- prima şi a doua zi de Paşti, 15-16 aprilie (duminică şi luni);
- 1 mai, ziua internaţională a muncii (marţi);
- prima şi a doua zi de Rusalii, 3-4 iunie (duminică şi luni);
- Adormirea Maicii Domnului, 15 august (miercuri);
- 1 decembrie, ziua naţională a României (sâmbătă);
- prima şi a doua zi de Crăciun, 25-26 decembrie (marţi şi miercuri).


Nu crede in miracole. Bazeaza-te pe ele.
Digital Elf loves ya all

joi, 15 decembrie 2011

Săptămâna viitoare fac şi eu bradul

Săptămâna viitoare fac şi eu bradul...


Nu crede in miracole. Bazeaza-te pe ele.
Digital Elf loves ya all

luni, 12 decembrie 2011

Ce poate face un 2.5

Corporaţie. Sfârşit de an. Petrecere de Crăciun la angajaţi. Munte, Predeal, hotel 4 stele. Prea mare doar pentru corporaţia lor. Mai încape o corporaţie, cu alţi angajaţi, altă petrecere de Crăciun. Te uiţi la colegele lor din curiozitate. Pe ale corporaţiei tale deja le cunoşti ce (nu) le poate pielea, cum reacţionează, cum dansează. Te uiţi şi la ale lor, normal, sunt carne proaspătă, necunoscută. Rochii, dresuri, tocuri, coafuri.

Şi o remarci pe EA. Piept. Buze. Cur. Picioare. Tocuri. Şi nu neapărat în ordinea asta. Dai coate colegului, arătând codat cu bărbia: "la ora 12". Se uită, face ochii mari şi-i cade (şi lui) falca. Băluţele curg râuri, râuri. Deci nu-ţi dai seama ce piesă! Nu-ţi dai seama ce mers maiestuos. Ce atitudine de căprioară. În câteva secunde ai regizat 2 ore de film porno de dragoste cu ea şi cu tine în rolurile principale. Îi surprinzi un surâs. De vis! Un înger pe pământ!

Nu-ţi mai pasă că te vede lumea, te uiţi fix la ea, urmărindu-i toate mişcările, să-ţi rămână imaginea ei întipărită pe retină şi cortex. Aşa ceva nu vezi în fiecare teambuilding. Ai vrea să te vadă, să te remarce, măcar să te măture cu privirea indiferentă o fracţiune. Măcar atât.

Iată! Se uită spre tine! A întors profilul, şi-a lăsat ochii să-i priveşti. O minunăţie. Mai e cu cineva, nu mai contează cu cine, nu ai ochi decât pentru ea. Poartă un dialog, nu te interesează ce spune, îţi închipui frivolităţi, chiar nu contează, atât timp cât îi admiri mişcarea buzelor. Surâde iar. Colega îi vorbeşte încontinuu, tipa ta se amuză. Zâmbeşti şi tu ca tâmpitul, habar n-ai ce le amuză dar te bucuri de amuzamentul lor.

Colega râde. Faci ochii mari, aştepţi şi râsul EI.

Şi râde!

Te îneci cu şpriţul, îi stropeşti pe toţi din jur. Te-ai şocat, nu te aşteptai la asta.

Îi lipseşte 2.5. Premolarul 2 superior. Exact în colţul buzei, atât cât să se vadă gaura neagră. Scârbit, te întorci la colegii tăi, încercând cu privirea bovină să-ţi înlături imaginea dintelui lipsă pe care ai văzut-o o fracţiune de secundă dar care ţi-a dat erase la cele 2 ore de pornet.

Nu crede in miracole. Bazeaza-te pe ele.
Digital Elf loves ya all

duminică, 27 noiembrie 2011

Lacătele dragostei

Se întâmplă în România, Bucureşti, Bd. Uverturii. Găseşti un gard plin cu lacăte. Unele ruginite, unele fancy, unele mari-mari şi unele singure.

Gardul Teatrului Masca este plin de lacăte.

Interesant de studiat totuşi cum unele lacăte sunt prinse unele între altele; altele sunt agăţate în gard şi al doilea agăţat de primul; iar altele singure - o fi venit dragostea aialaltă să-şi ia lacătul după ce au divorţat?

Frumos, chiar dacă nu este pus în valoare ca punct de interes pentru tinerii de toate vârstele.
Mă gândeam, dacă lumea ajunge acolo să-şi încârlige lăcăţelul său de al iubirii sale, înseamnă că mai există dragoste?

Nu crede in miracole. Bazeaza-te pe ele.
Digital Elf loves ya all

marți, 22 noiembrie 2011

Părerea mea despre expulzarea lui Geoană

Biscuiţii ăştia lunguieţi sunt mai fragezi... şi crema-i mai bună. E Cremita. Aaaa... Digital Elf; încântat.

Azi am încercat Cremita că aveam poftă de Eugenii. O extraordinară alegere. Cremita o bate la curul gol pe Eugenia de azi.

Care e legătura cu Geoană? Exact. Nici pe mine nu mă interesează de Geoană.

Nu crede in miracole. Bazeaza-te pe ele.
Digital Elf loves ya all

marți, 15 noiembrie 2011

Ce e în neregulă în această poză?

Locaţie: Bucureşti, Calea Victoriei, Biserica Kretzulescu (Piaţa Revoluţiei, lângă fostul Palat Regal)



Nu crede in miracole. Bazeaza-te pe ele.
Digital Elf loves ya all

vineri, 11 noiembrie 2011

11-11-11 Resurrection

Către toată lumea:

Staţi liniştiţi!

M-a sunat Chuck Norris. Ne-a salvat el de la apocalipsă. Din nou.

Nu crede in miracole. Bazeaza-te pe ele.
Digital Elf loves ya all

11-11-11

Azi iar e apocalipsă. 11-11-11, cea mai tare zi pentru apocalipsă.
Abea aştept mâine să ne împărtăşim impresiile despre cum s-a sfârşit lumea azi...

Nu crede in miracole. Bazeaza-te pe ele.
Digital Elf loves ya all

duminică, 23 octombrie 2011

Aseară, de apocalipsă

Nu ştiu ce domn, mare prevestitor de apocalipse, dar nu Nostradamus, prevestise ultima apocalipsă pentru aseară. A patra. Sau a treia. A patra, sau a treia, zic, o fi cu noroc.

Taman ce mă gândeam să scriu ultimele cuvinte înainte de apocalipsă să rămână pentru posteritate când...

... CLANC lumina. Televizor, calculator, lumini, tot. În tot blocul. Mai mult, în tot cartierul. Na belea. Că venii apocalipsa şi nu eram încălţat.

Mă uit pe geam, lumânări pe la ăia mai avuţi, licăreau pe pereţi la vecini. Unul scana cu o lanternă puternică strada în lung şi-n lat. Iaca cât-a lanterna am, parcă zicea.

Şi stăm. Fumăm o ţigare, aşteptăm să vedem unde ne-o duce soarta. Nu se zguduise nimic, nu urlase nici o sirenă anti-apocalipsă, nimic. Linişte, întuneric. Ne gândeam cum ar fi ca toate filmele apocaliptice să devină realitate toate odată. Haos, bătaie, furturi, junglă.

Mă sună un vecin. Ce faci vecine? Uite, zic, mă uit la televizor. El, contrariat: Cum, tu ai curent?! Nu, zic eu senin, mă uit cu lanterna.

Ne-am băgat în pat, am văzut noi in Titanic cum s-au culcat bătrânii ăia doi în pat când se scufunda vaporul. 'Ţi-aduci aminte, nevastă? Ce film frumos...

În jumătate de oră trecu şi apocalipsa. CLANC lumina, a pornit şi frigiderul, gata. Am scăpat şi de data asta.

Cică cu o seară înainte a trecut apocalipsa şi prin Militari, dar a stat mai multe ore, până spre dimineaţă.

Dar a fost interesant...

Nu crede in miracole. Bazeaza-te pe ele.
Digital Elf loves ya all