Dacă mi-aş dori ceva mai tare, mi-aş dori aşa: să rămână planeta în pană definitivă de curent. Pentru totdeauna.
Să nu mai avem televizor, internet, frigider, lumină, nimic. Să ne întoarcem la epoca preistoriei, cu consum redus de alimente, cu selecţie naturală, fără Biănci, Bote, Nikiţi, OTV, silicoane, faime, vedete, coşuri umplute până la refuz la hypermarketuri, fără Facebook, poze digitale, filme de pe torente, muzică la căşti, telefoane mobile de fiţe.
Să facem lumânări, să citim ziua o carte, să jucăm şah, să udăm o floare, să gătim cât mâncăm pe loc, să facem foc de lemne şi să ne ascultăm aproapele mai mult.
Cred cu tărie că ne-am simţi mult mai bine, după ce ne-am obişnui. Cred că ar fi o lecţie pe care toată lumea ar învăţa-o.
Sau... visez cai verzi pe pereţi?
Nu crede in miracole. Bazeaza-te pe ele.
Când sala de cinematograf aplaudă la finalul unui film….”Anul nou care n-a
fost”
-
Am fost zilele trecute la cinema, pentru a vedea „Anul nou care n-a fost”.
Și pot spune ca pe lângă ” A fost sau n-a fost”, filmul ăsta a devenit
prefera...
Acum 20 de ore
mai mult ca sigur visezi cai verzi pe pereti. eu ma rog sa se intample chestiile astea de vreo 2 ani. iti zic eu ca nu s-a intamplat decat o amarata de pana de curent de vreo 3 ore de la ora 20-23. eh, decat deloc...
Buna,
am dat de blogul tau si e placut sa-l citesti..
daca esti interesat de un link exchange, astept o reactie din partea ta la adresa schimbeschigabriela@gmail.com
voi reveni,
multumesc!
multumesc de aprecieri. e ok cu schimbul.
Mersi, te voi adauga imediat.
O zi minunata!
Mai vorbim!
facem o petitie? ca si io vreau. din tata inima.