vineri, 3 aprilie 2009

Un fel de Final Destination

Azi am realizat că Final Destination se bazează pe o idee reală.

Mergeam de dimineaţă cu maşina spre servici, liniştit, când un cretin mi s-a băgat în faţă cu nesimţire, de pe cedează, fără să lase impresia că m-ar fi băgat în seamă sau că realizează că mă incomodează. După ce am fost forţat să frânez ca să nu-l iau în bot, evident rănit în orgoliu am încercat să îl depăşesc, ostentativ. Băiatul nu s-a dat la o parte, mergând în nesimţire pe două benzi odată, incomodând traficul din spatele lui. I-am văzut în oglinda lui retrovizoare rânjetul satisfăcător de "l-am făcut pe fraier". Evident, i-am umplut frigiderul de carne şi pentru Paşti şi să-i ajungă şi până la Crăciun, după care m-am resemnat, oricum urma o intersecţie unde speram eu ca destinele să ni se despartă şi să-l uit în derizoriul cotidian (uaa, ce mi-a plăcut asta).

Am ajuns la intersecţie, unde doream să fac stânga. Băiatul meu, tot stânga. Shit. Asta e, la cum se comportă în trafic, precis se va duce pe contrasens exact când sunt mai multe maşini pe invers ca să le incomodeze şi voi scăpa într-un final de el.

Aveam 2 benzi. Una pentru stânga, una pentru dreapta. Pe cea din dreapta, un super long vehicle cu remorcă se zbătea ca peştele pe uscat să facă, evident, dreapta. Băiatul meu de băiat, primul la rând pentru stânga. În stilul caracteristic, se strecură pe lângă TIR-ul jumate angajat dreapta jumate rămas în urmă, să se înfigă băiatul repede spre stânga. Ştii cum e, Loganul e şi maşină mică, fâşneaţă, te bazezi pe ea în spaţii înguste.

Am avut o viziune. Am văzut TIR-ul gemând în încercarea de a-şi face loc pe strada îngustă şi plină ochi de maşini din toate sensurile. Fiind lung, extrem de lung, avea şi nevoie de loc ca să ia curba. Şi viziunea mi-a venit. Ceva rău urma să se întâmple. Nu era loc pentru toţi. Ceva undeva trebuia să plesnească.

Şi a plesnit.

Remorca s-a urcat pe bordură, tăind curba, şi a căzut de pe trotuar, smucită de greutatea proprie. În alunecare, s-a deplasat forţat spre stânga, acroşând cu colţul stânga spate Loganul din faţa mea, dreapta spate. I-a făcut stopul zob, portbagajul, aripa dreapta spate, fără să simtă nimic, continuându-şi lent înotul prin trafic.

A claxonat băiatul, degeaba, după care a renunţat la stânga şi s-a avântat în dreapta, în urmărirea TIR-ului în speranţa că îl va opri. Şi s-au dus. Mi-am văzut liniştit de drum, rumegând la ce s-a întâmplat.

Aşa am realizat că atunci când ţi se bagă unul în faţă, îţi preia destinul. I se va întâmpla lui ceea ce ar fi trebuit să ţi se întâmple ţie. Dacă băiatul ar fi aşteptat regulamentar să trec, poate eu aş fi fost în locul lui. Poate că aş fi oprit la fel la distanţă de TIR, cum am facut şi cu prietenul strecurat pe lângă, sau poate nu, cine ştie. Dar EL a fost în locul meu, EL mi-a luat locul.

Sincer, de acum încolo voi avea altă înţelegere asupra actelor de bravură şi nesimţire a jmecherilor din trafic. Eu nu am cum să mă răzbun pe ei, sau să îi fac să înţeleagă (nu cred că vreodată vreunul din ei va înţelege ceva) o lecţie, dar mă gândesc că toate se întâmplă cu un scop şi că fiecare îşi va primi pedeapsa la timpul lui...

Dumnezeu ştie..


Nu crede in miracole. Bazeaza-te pe ele.
Digital Elf loves ya all

Related Posts :



1 comentarii:

  1. ovewan

    nene mie daca mi se baga unul in fata in felul acesta si sunt calare pe doua roti merg dupa el si il vaduvesc de oglinzile de care sigur nu are nevoie din moment ce nu le foloseste. daca vocifereaza i le dau inapoi. prin geam.

Trimiteți un comentariu

Exprimă-te cu încredere. S-ar putea oricum să nu citească nimeni :D