Sindromul BSC, adică Sindromul Bătrânului Supravieţuitor lui Ceauşescu, este, poate în mod uimitor, un sindrom destul de des întâlnit în rândul populaţiei de vârstă septuagenară: Bătrânul Supravieţuitor lui Ceauşescu este un bătrân ţeapăn, drept de spate, cu pieptul în faţă, îmbrăcat frumos, cu un balonzaid din 1975 curat, călcat, cu centura frumos întinsă pe burta un pic evidentă, cu nasturii aliniaţi şi gulerul întors regulamentar. În plus, îl recunoşti după pălăria de fetru impecabilă, ca şi nouă, şi trollerul antic în care ducea sifoanele, pâinea şi laptele.
Dar cel mai sigur îl recunoşti după mersul înfipt, sigur, cu paşii hotărâţi gata de a călca în picioare absolut orice şi pe oricine. BSC este puternic, ca gândacii de pe vremea comunismului, a supravieţuit tuturor tentativelor de asasinat în masă, ca tăiatul gazelor, oprirea apei, stingerea luminii, soiei expandate şi cozii la lapte. BSC dă din coate în autobuz ca să se înfigă pe un loc pe scaun. BSC îşi calcă pe crezul în comunism şi intră în hiper-market, cu un căruţ mare pe care îl umple numai cu 150 de grame de brânză, 3 banane şi 6 ouă, şi trece efectiv prin tine cu căruciorul în mod ostentativ făcându-se că nu exişti. La coadă se aşează astfel încât să ţi-o poată lua înainte imediat ce nu ai observat că trebuia să înaintezi, şi dacă ai obrăznicia să comentezi el era deja acolo, îşi lăsase rând. Dacă insişti, îl invocă pe Ceauşescu: ce bine era ca vă împuşca pe toţi. Sau în beci la securitate, ori la Canal.
El a dus-o greu, şi tu trebuie s-o duci la fel, nerecunoscătorule. Acesta este motto-ul lui la orice nemulţumire. Tu nu eşti niciodată în stare de nimic, nu ştii decât să te droghezi sau să asculţi muzică tare. Că pe vremea lui... ehe, se făcea şi şcoală, a făcut şi latină, el respecta profesorii.
Te loveşti de el la intrarea în bloc. Tot timpul. Ştie în amănunt cu cine vii, cât stă, când vii, cât stai, când duci gunoiul, ce-ţi curge din gunoi, că nu ai pus punga în tomberonul din dreapta, că ai scrumat pe alee şi ai agăţat gardul viu cu haina: câtă răutate la tinerii ăştia, n-au respect pentru nimic. Ai lăsat lumina aprinsă pe scara blocului şi sigur-sigur geamul de la 3 tu l-ai lăsat special deschis ca să se trântească şi să facă cioburi în faţa uşii doamnei Icsulescu, fostă secretară de partid cu referinţe foarte bune, fostă amică cu I.M., pe care tinerii ca tine l-au asasinat cu muzica tare la maximum ca să pună mâna pe casă. Şi din cauza ta s-a inundat 2 apartamente mai jos şi nu vrei să plăteşti pagubele şi mai ai şi nesimţirea să ceri reparaţia din fondul de rulment al con-locatarilor.
Nu te loveşti de el numai la intrarea în bloc. Ci şi la poştă, când vrei să plăteşti mobilul că ţi-l taie şi te grăbeşti al naibii de tare. BSC petrece jumătate de oră nemulţumit de duduia de la tejghea, de ce nu are timbre de 5 că el vrea de 6. Şi nu vrea unul de 5 şi unul de 1, el vrea unul de 6. În plus, tocmai ce vroia să-şi facă abonament la Informaţia, dar de ce îmi ceri duduie să plătesc în avans 3 luni, eu vreau să plătesc lună de lună dar după ce primesc ziarul, că derbedeii de la cealaltă scară vin şi-mi fură ziarul şi nu vreau să plătesc ca să citească ei. Nesimţito! Jaf la drumul mare! Vreau condica de reclamaţii imediat!
BSC se plictiseşte în singurătate acasă, între 6 dimineaţa şi 8. A citit ziarul, a băut ceaiul, a mâncat pâinea prăjită şi acum e timpul pentru socializare. Deci fuga în autobuz, pentru plimbarea de dimineaţă, printre oamenii adormiţi ai muncii. Dă din coate, pipaie, se bagă. Cere din ochi: bagă-mă în seamă, bagă-mă în seamă. Dacă este evitat, îţi dă un cot: bagă-mă în seamă, bagă-mă în seamă. Şi-ţi mai dă unul: dar stai tinere o dată, nu ai loc? Şi începe iureşul.
Are peste 70 de ani, dar are o putere mai mare decât tine şi tind să cred că este şi mai sănătos decât tine. Te face la viteză la urcat în autobuz, la aşezat la o coadă nouă şi la contra-argumente.
Dacă e femeie, nu e diferită de bărbat. Decât prin lungimea borurilor pălăriei, a vocii mai ascuţite şi că dă salam la câinii din faţa scării.
BSC are imunitate până la 90 de ani, şi nu moare nici cu cianură.
Nu crede in miracole. Bazeaza-te pe ele.
Când sala de cinematograf aplaudă la finalul unui film….”Anul nou care n-a
fost”
-
Am fost zilele trecute la cinema, pentru a vedea „Anul nou care n-a fost”.
Și pot spune ca pe lângă ” A fost sau n-a fost”, filmul ăsta a devenit
prefera...
Acum 4 zile
sprijin cercetare vaccin/virus letal care sa "rada" 60+
Cateva completari, if I may. :-)
Categoria de varsta este deja 70-80, si din pacate se mai revarsa si inapoi spre 60-50. Din pacate generatia dinaintea lor, de bucuresteni firavi, palizi si discreti pre-Ceasca, a cam disparut. Era o placere sa ii vanam in autobuze si sa le oferim locul pe scaun, cu gesturi si zambete largi, impingand ferm deoparte BSCistii bulucitori. Ah, in autobuze... ai trecut asa repede peste aceasta problema... Desigur BSCistii TREBUIE sa calatoreasca pe mijloacele de transport in comun la ore de varf, cu ochii-n paispe dupa tineri asezati pe scaune, ca sa ii scoale indata. Strategiile sunt multiple.
1. inghesuit insistent cu poseta in bratele (sau preferabil capul) persoanei care sta pe scaun.
2. bombanit, initial finutz, despre tineri, varsta, operatii, sapte ani de acasa. Intensitatea creste, pana cedeaza victima.
3. abordare verbala frontala, de exemplu: fetito, vezi ca este o doamna in varsta operata, se poate, cedeaza-i locul imediat!
4. abordare fizica: in general apucare si scuturare de bratz, insotita de instructiuni precise si neiertatoare si reflexii existentiale despre educatia tineretului din ziua de azi.
Vocabularul este deosebit, si e obicei mai bogat decat al golaneilor pe care ocazional reusesc sa ii scoata din sarite. De exemplu, in urma cu fo 4 ani, in autobuzul 122 dinspre drumul taberei spre centru, destul de nepopulat, urca doua astfel de... doamne. Una se aseaza pe scaunul din fata mea, a doua incepe sa comenteze. Ca o fi, ca o pati, ca uite-o cum sta si se uita pe fereastra, cata nesimtire, of, vai, pai scoal-o draga!, etc. Dupa o serie destul de lunga de astfel de comentarii, lasate fara replica, se intoarce... doamna de pe scaun la mine si imi atrage atentia sa ii ofer locul celeilalte... doamne. La care zic, zambind dar nu prea tare, "regret, nu". Pffff! Normal ca spiritul civic ( :-) ), la asa o insulta, a reactionat instantanel in... doamna care spera sa obtina locul. Margaritarele ce ii cursera din gura nu au fost toate memorate (in fine, sapte ani de-acasa, tot din astea), insa pot oferi totusi un citat, pentru ca s-a dovedit de neuitat in ciuda eforturilor mele: "nu m-as da pe zece jigodii imputite ca tine!". De retinut ca eu nu participam in absolut nici un fel la aceasta animata cearta. Decat in sensul ca am ramas asezata pe scaun.
Ehee, atatea amintiri... Acum vreo... 15 ani (eheee, tineretile :-) ) veneam in grup de la o olimpiada. Un carduletz de tocilare sinistru de cuminti, am urcat in autobuz "la capat" si am ocupat un (1, unul, one) loc pe scaun, trei pupeze una in bratele alteia, si cu toate cele fo 6 rucsace in bratele celei din varf. Pe scurt, in autobuzul care a devenit extrem de aglomerat, realizam o economie remarcabila de spatiu de stat in picioare (stiti cum e cu pardalnicele rucsace in arhiaglomeratie.. prapad). Noh. BSCistii nu fura impresionati. Deloc. Ca o fi, ca o pati. Ca.. "pai da! in ziua de azi invata despre... prezervative!!!" (ba nu! pe cuvant! habar n-aveam despre chestiunile sexy pe care si le imagina BSCistul cu pricina!).
Iar nostalgiile... ah nostalgiile.. Astia sunt oamenii pentru care Ceausescu a fost bun, si tot ce se intampla dupa '89 e rau, foarte rau. Iar cele mai grave aspecte se concentreaza in jurul baietilor cu parul colorat ("'rea-ti ai dreacului, prinsi si tunsi chilug! asa ar trebui domnule!"). Televizorul, ah televizorul, insa, le ofera drogurile de care au atata nevoie: emisiuni special facute ca sa denunte cine cu cine, cand si cum, intrigi, denuntz, denuntz, denuntz! Cel mai bun medicament pentru sufletul BSCist.
Gata, pauza. :-) Adevarul e ca eu poate nu sunt cea mai indicata sa scriu la prezent, avand in vedere ca nu am fost in Romania ultimilor ani decat ocazional si am evitat contactul cu BSCistii pe cat posibil.
(apropo cred ca ar trebui sa mai lucrezi un pic la termen.. l-am folosit pentru ca l-ai folosit, dar nu e ideal, e prea general, trebuie ceva un pic mai specific).
D.
bine ai venit, D. mulţumesc că ţi-ai luat inima în dinţi şi ai comentat. te mai aştept. go wild.