Azi mi s-a întâmplat ceva extraordinar.
M-am trezit dimineaţa. Toate bune şi frumoase. Neaţa, neaţa, cafeluţă, îmbrăcarea, maşină, servici. Acolo, nebunia zilnică, muncă ca la balamuc, zăpăceală, telefoane, emailuri, demenţă întreruptă de pauza de masă, pentru o salată maxi de pui şi "un" cola. La 6 s-a sunat; iar în maşină, plecat acasă, mort de foame, dureri de cap, 2 algocalmine şi un antinevralgic, o ciorbiţă caldă, ia copilul la citit pe silabe, am mai scos 2 poze la imprimantă, tare frumoase. Mi-am pregătit Photoshop-ul pentru cele 4 bannere pe care trebuie să le îmbunătăţesc pentru chiar site-ul meu personal, şi m-am întrerupt ca să scriu pe blog: revelaţie: am avut o zi extraordinară, nu mi s-a întâmplat nimic rău, am trăit, am iubit, am fost iubit, fac ce-mi place, mai am un pic şi termin ziua, mă culc.
Mâine sper să am o zi cel puţin la fel de extraordinară ca cea de azi.
Nu crede in miracole. Bazeaza-te pe ele.
Când sala de cinematograf aplaudă la finalul unui film….”Anul nou care n-a
fost”
-
Am fost zilele trecute la cinema, pentru a vedea „Anul nou care n-a fost”.
Și pot spune ca pe lângă ” A fost sau n-a fost”, filmul ăsta a devenit
prefera...
Acum 4 zile
asteptam sa vedem bannerele alea :)
cat de curand, cat de curand..
digitalelf.ro